Avionul din Belarus: "Furtuna perfectă" determină UE să acționeze rapid

De Nick Beake Corespondentul BBC la Bruxelles Publicat acum 9 ore "Dacă nu ar fi acționat acum", mi-a spus un diplomat de rang înalt, "o politică externă a UE ca instrument de proiectare a puterii geopolitice a fost destul de mult îngropată". Acordul la care au ajuns aseară cei 27 de lideri europeni cu privire la Belarus a fost neobișnuit de rapid, ceea ce i-a determinat pe înalții oficiali de la Bruxelles să afirme că au luat măsuri dure în fața unui act cu totul inacceptabil. Cerând eliberarea imediată a jurnalistului disident Roman Protasevici, aceștia au convenit ca liniile aeriene belaruse să fie interzise pe cerul european, iar companiile aeriene din UE să nu survoleze Belarusul, cu un plan pentru sancțiuni economice suplimentare și specifice. "Aceasta a fost o hotărâre unanimă", a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la o conferință de presă organizată la primele ore ale dimineții. "A fost un atac la adresa democrației, a libertății de exprimare și a suveranității europene și a necesitat un răspuns ferm." Dar, a sugerat același diplomat, criza pe care Minskul a precipitat-o a reprezentat o "furtună perfectă": circumstanțele au fost de așa natură încât UE ar fi fost greu să nu asigure un fel de acord. Șeful Ryanair, Michael O'Leary, susține că la bordul zborului se aflau agenți de securitate KGB. În primul rând, șocul provocat de faptul că viețile pasagerilor care călătoreau între două capitale ale UE au fost puse în pericol. În al doilea rând, motivul pentru care au fost puși în pericol pare să fie dorința de a reține un jurnalist disident. În al treilea rând, oficialii UE se aflau deja într-un stadiu avansat de înăsprire a sancțiunilor existente împotriva regimului Lukașenko. Ce se întâmplă în cazul interceptării unui avion militar? Unii s-au întrebat dacă Ungaria s-ar putea opune unor măsuri suplimentare împotriva Belarusului. Prim-ministrul Viktor Orban a continuat să acorde sprijin regimului de 27 de ani al lui Alexander Lukașenko, pe fondul acuzațiilor de fraudare a voturilor și de suprimare brutală a disidenților. Dar se pare că dl Orban nu a fost dispus să se ia la bătaie aseară. Ce diferență vor face sancțiunile? În acest moment, este greu de spus ce impact vor avea sancțiunile consolidate. Oficialii UE evaluează în prezent care dintre persoanele, companiile (și, prin urmare, sectoarele) care au sprijinit guvernul belarus vor fi vizate. Este posibil ca liderii să fi fost de acord cu principiul unor sancțiuni economice mai puternice, dar au existat diviziuni în cadrul blocului cu privire la detalii. Germania, Italia și Franța, țări care au legături comerciale considerabile cu Minskul, au fost reticente în ultimele săptămâni să se angajeze pe o cale care le-ar putea pune în pericol propriile interese economice legitime. Presa germană a relatat că aproximativ 350 de companii ar putea fi afectate de măsurile mai dure, inclusiv giganți precum Siemens și Bosch. În zilele următoare, acest lucru ar putea deveni o sursă reînnoită și accentuată de dezacord între capitale. Ce mai poate face UE? Așa cum a fost urmărit pe scară largă, răspunsul la ceea ce a fost descris drept "deturnare sponsorizată de stat" și "piraterie aeriană" s-a concentrat, în parte, pe sectorul aviației. În acest caz, UE nu a fost prima care a ieșit din blocuri - Regatul Unit și Ucraina anunțaseră deja o interdicție pentru avioanele belaruse și au făcut apel la boicotarea spațiului aerian belarus. Dar această acțiune colectivă va servi la izolarea și mai mult a Belarusului - și în mod semnificativ a populației sale, ceea ce va fi îngrijorător. De ce UE acționează adesea cu întârziere Pentru criticii UE, politica externă a fost mult timp călcâiul lui Ahile al blocului: o abordare supranațională care, prea adesea, ratează ținta. Două evenimente recente simbolizează dificultățile cu care se confruntă blocul, atât din punct de vedere politic, cât și din punct de vedere practic, în a acționa cu o voce coerentă și unitară. În primul rând, a fost vizita incomodă la Moscova a lui Josep Borrell, șeful politicii externe, în februarie, când nu a reușit să îi apere pe liderii europeni de acuzațiile de minciună. În aprilie, la Ankara, a fost văzut cum președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, i s-a refuzat un loc, aparent pentru că era femeie, în timp ce președintele Consiliului European, Charles Michel, a beneficiat de tratament VIP. După aceste șmecherii din partea Rusiei lui Putin și a Turciei lui Erdogan, un alt "om puternic", sub forma Belarusului lui Lukașenko, a făcut un pas înainte în această săptămână pentru a prezenta un test în sfera politicii externe. Bruxelles-ul consideră că a fost la înălțimea provocării. Dar dacă a existat vreo speranță că consensul european convergent va avea un impact imediat asupra dlui Lukașenko, aceasta a fost de scurtă durată. În timp ce măsurile mai dure erau convenite în spatele ușilor închise la summitul UE, liderul UE aproba el însuși măsuri mai stricte - interzicând transmiterea în direct a protestelor pe care guvernul său nu le-a autorizat.