Tuesday, July 9, 2024

Abbitùdini sani: ottu fatturi ca allunganu la vita di dicenni

Specchiu cutidianu Abbitùdini sani: ottu fatturi ca allunganu la vita di dicenni Stefan Parsch, dpa • 11 Lun. • 3 minuti di tempu di littura Cu nu stili di vita sanu, li òmini ri 40 anni ponnu vìviri 23,7 anni cchiù assái e li donni ponnu vìviri 22,6 anni cchiù assái, comu dimustra nu sturìu a longu tèrmini. Lu fumo e l'uppiacidi hannu effetti particularmenti nigativi. Èssiri fisicamenti attivi è n'abbitùdini ca pò allungari la vita. Cû nu stili di vita sanu, li òmini ri 40 anni ponnu vìviri ‘n media 23,7 anni cchiù assái rispìettu a chiḍḍu assái dannusu. Pî donni, chista diffirenza è ri 22,6 anni. Chistu è lu risultatu di n’analisi di nu studiu a longu tèrmini di ex membri di l’esercitu miricanu, ca nu gruppu di ricerca prisintò ntâ cunfirenza ntirnazziunali “Nutrizzioni 2023” a Boston. N’àutru sturìu mustrò quantu sunnu ‘mpurtanti li ‘nformazzioni supra li fatturi ri rìsicu pû càncaru. Lu gruppu guidatu di Xuan-Mai Nguyen di l'Università di l'Illinois analizzò li dati di cchiù assai di 700.000 vitirani miricani di 40 a 99 anni. Difinìu ottu abbitùdini comu nu stili di vita sanu: èssiri fisicamenti attivi, nun fumari, affrontari beni lu stress, manciari beni, nun biviri quantità eccessivi di alcolu, durmiri beni e règularmenti, mantèniri relazzioni suciali positivi e nun usari oppioidi - èssiri dipinnenti dî antidulurifici. "Fumu assái surprisi di quantu si putìa guadagnari ‘ntruducennu unu, dui, tri o tutti l’ottu fattura dû stili di vita", dissi Nguyen nnâ dichiarazzioni dâ Sucità ‘miricana pâ nutrizzioni. Li fatturi ri rìsicu cchiù ranni èranu 'na vascia attività fìsica, a dipinnenza dî antidulurifici oppioidi e u fumo. Chisti fatturi èranu associati a nu rischiu aumintatu ri morti dû 30 ô 45% duranti lu pirìudu ri sturìu. Prima è megghiu, ma macari si facissi sulu nu picciriddu canciamentu nnî tò anni 40, 50 o 60, è ancora vantaggiùsu. Xuan-Mai Nguyen di l'Univirsitati di l'Illinois A scarsa manipolazzioni dû stress, l’àutu cunzumu ri alcolu, a dieta malsana e a scarsa igieni dû sonnu aumintàru u rischiu ri morti ri circa u 20%, mentri a mancanza ri boni cuntatti suciali aumintaru u rischiu ri morti dû cincu%. Li dutturi attruvarunu ca nu canciamentu a nu stili di vita sanu aumenta l'aspittatìva di vita puru a n'età avanzata. "Prima è megghiu, ma puru si facissi sulu nu picciriddu canciamentu nnî tò anni 40, 50 o 60, è ancùora vantaggiùsu," suttulìnia Nguyen. Sustituiri chista cosa ti pò aiutari a campari cchiù assai! Li dati dû studiu vennu dû Million Veteran Program, nu prugramma di ricerca nazziunali miricanu ca studia comu li geni, lu stili di vita e li spirènzii militari nfluenzanu la saluti e lu benèssiri di l'ex pirsunali militari. L'analisi di Nguyen e dê soi culleghi pigghiaru in cunsidirazzioni li dati di 719.147 vitirani arricugghiuti dô 2011 ô 2019. Ridùciri privintivamenti lu rischiu di cancru Lu stili di vita havi macari nu rolu mpurtanti pi ridurri lu rischiu di cancru. Secunnu l'Organizzazzioni Munniali dâ Salute (OMS), li fatturi di rischiu pû cancru sunnu l'alcool, la vascia attività fìsica, la dieta nun sana, l'obesità, la carni russa e trasfurmata, li biviri zuccherati, lu cunzumu di tabbaccu e li radiazziuni ultraviuletti. Nu sturìu dâ Unioni pû Cuntrollu ‘nternazziunali dû Cancru (UICC) scuprìu ca ‘n deci paìsi sviluppati a àvutu redditu, ‘n media nu terzu dî ‘intirvistati nun segui li raccumannàti pâ prevenzioni dû cancru. Li paìsi esaminati èranu l’Australia, a Girmania, a Francia, a Gran Britagna, Israeli, u Giappuni, u Canadà, a Svezia, a Spagna e li Stati Uniti. Li genti dû Giappuni sunnu li cchiù picca nfurmati "È 'mpurtanti capìri si li pirsòni nun stannu pigghiannu azzioni pì ridùciri u sò rischiu ri càncaru pirsonàli picchì nun canusciunu li fatturi ri rìsicu, o si nun stannu pigghiannu azzioni nonostanti canusciunu li fatturi ri rìsicu", dissi Pricivel Carrera dâ Prevenzioni Nazziunali dû Cancru. Centru, secunnu na dichiarazzioni dû Centru tidiscu di ricerca supra lu cancru (DKFZ) a Heidelberg. Pirciò, nzèmi â sò cullegha DKFZ Silvia Calderazzo, analizzò li dati dû sturìu UICC riguardu lu statu dâ canuscenza supra li fatturi ri rischiu pû cancru. Scuprìru ca quannu u nùmmaru ri pirsòni ca sunnu ben’informati supra li fatturi ri rìsicu pû cancru aumenta ri un puntu pircintuali, u nùmmaru ri pirsòni ca pigghianu passi pì ridùciri u sò rìsicu aumenta ‘n media ri 0,169 punti pircintuali. Li pirsòni ‘n Giappuni èranu li mìenu ‘nfurmati e èranu macari li mìenu prubbabbili ca si ‘mpegnàssiru nnâ prevenzioni dû cancru. Ma macari ‘n Girmania, li ‘intirvistati avìanu 'na canuscenza sutta â media dî fatturi ri rischiu pû cancru. "Ntâ Girmania, circa lu 40% di tutti li casi di càncaru sunu cunzidirati privinìbbili, grazzi a nu stili di vita sanu e l'usu dî vaccinazziuni", dici Carrera.